LIKE & Share

http://salveazacraciunul.gandul.info/

Advertisements

Cum putem face o fapta buna de Craciun

Marti, 13 decembrie, la Valea Screzii, langa Valenii de Munte (Prahova), la asezamantul de copii si batrani ai Parintelui Nicolae Tanase a izbucnit din cauza unui scurt circuit un incendiu care a mistuit cladirile ce adaposteau sediul administrativ, clubul copiilor, camara, bucataria si sala de mese.

Cu ajutorul lui Dumnezeu nu s-au inregistrat victime, ci numai pagube materiale.

Pagubele materiale se ridica la 8 miliarde de lei vechi a declarat Ionut Mavrichi, ginerele Parintelui Tanase.

 

 

Donatii se pot face la :

http://www.asociatiaprovita.org/dona%C8%9Bii/

 

Mai multe informatii despre caz puteti citi si aici:

http://www.gandul.info/news/noaptea-in-care-au-ars-podoabele-de-craciun-reportaj-din-tabara-unde-parintele-tanase-ingrijeste-sute-de-copii-necajiti-video-9055976

 

http://www.gandul.info/news/incendiu-in-aceasta-noapte-intr-un-asezamant-de-copii-si-batrani-din-valea-screzii-doua-cladiri-au-fost-distruse-exclusiv-galerie-foto-9054822

 

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/incendiu-la-valea-screzii-cei-400-de-copii-orfani-ingrijiti-de-parintele-tanase-nu-mai-au-cantina.html

 

Alte articole despre tabara Parintelui Tanase:

http://stirileprotv.ro/stiri/social/ajuta-i-pe-cei-328-de-copii-ai-parintelui-tanase-de-la-valea-strezii.html

Comunicam mai usor sau mai greu?

Chiar daca in ziua de astazi comunicarea este atat de accesibila, comunicam oare mai greu sau mai usor cu ceilalalti?

Am ajuns sa avem fiecare telefon mobil, daca nu unul poate chiar mai multe, sau poate chiar un aparat cu 2 sim-uri, avem casuta de email, cat si casuta postala, avem conturi pe diferite retele de socializare, avem internet acasa, pe mobil cat si in oras. Suntem bombardati cu informatie din toate partile, internetul ne-a deschis nenumarate usi catre tot ceea ce exista si ceea ce nu exista inca pe acest pamant.  Aflam cu usurita detalii despre fosti colegi, prieteni, prieteni ai prietenilor, rudele plecate in strainatate dar cu toate acestea comunicam mai usor? sau chiar daca putem comunica usor o mai facem?

Cu toate ca avem acum la indemana atatea mijloace de comunicare, unele dintre acestea chiar gratuite ne mai felicitam prietenii cu ocazia diverselor evenimente? Raspundem la inviatii de orice felul?Ne mai sunam parintii? Bunicii? Sau le dam cate un mail Fw cu vreo gluma sau videoclip sa stie ca totusi suntem in viata?

Imi aduc aminte cand eram in gimnaziu nu intarziam aproape niciodata la o intalnire cu prietenii. Plecand de acasa stiam ca nu mai am cum sa ii mai anunt ca voi intarzia si atunci nu o mai faceam. Acum avem la indemana mijloace foarte simple de utilizat chiar si texte deja scrise prin care sa ne anuntam intarzierea, iar sfertul academic s-a transformat in 30, 60minute.  In liceu deja lucrurile stateau altfel avem si mobil si internet …de atunci am invatat pe langa utilizarea noilor tehnologii, ca pot intarzia, pentru ca aveam flexibilitatea de a anunta.

Nu ne-au obosit degetele????? Nicicand nu am crezut ca degetele vor deveni atat de importante. Nu mai iesim la cafea cu fetele stam pe mess pe chat si ne povestim. Nu mai dam telefon dam email sau un simplu Like atunci cand aflam vreo veste de la vreun prieten. Suntem ocupati sa scriem statusuri, sa postam, sa adaugam, sa share-uim.

Eu simt ca imi pierd legatura de prietenie cu ceilalti, chiar daca pot comunica atat de usor cu vechi prieteni de prin toate colturile lumii, cu toata familia mea, cu vechi colegi, simt ca parca nu mai comunic deloc. Mi-e dor in locul unui Like sa beau o cafea si in locul unui photo sharing sa stau la masa si sa povestim. Nimeni nu mai are timp astazi decat de 5min de mess. Daca vrei mai mult iti trebuie programare.

Saptamana trecuta mi s-a demagnetizat sim-ul si am stat fara telefon 4zile iar fara internet 1. Am putut supravietui 1 zi fara internet si telefon si … sincer a fost minunat. Da, inca nu sunt updatata, nu mi-am upgradat abonamentul la telefon cu internet, desi mi-am dorit un smartphone m-am gandit ca voi deveni din ce in ce mai tentata sa intru de oriunde si oricand pe net, si astfel nu am vrut si nici nu vreau momentan net pe mobil. Mi-ar ocupa mult prea mult timp din cel alocat altor activitati.Nu am mai intaziat la cafea pentru ca stiam ca nu pot anunta, am stat mai mult pe afara, nu mi-am mai pierdut timpul cautand ceva … am citit …si seara am citit din nou. A fost minunat, am avut motiv sa nu comunic, pentru ca mi se intampla de multe ori sa scriu mailuri sau sa dau mesaje dar fara sa comunic de fapt nimic, si chiar daca am retea la telefon, sa nu imi sun parintii sau prietenii. Macar in acea perioada am avut o scuza sa nu o fac.

Avem prin internet o influenta mai mare ca oricand si acesta ne-a deschis cai de acces cu cei cu care de obicei nu interactionam, dar oare cu atata tehnologie la picioarele noastre mai comunicam cum o faceam mai demult cand nu aveam atatea device-uri ?

Ce parere aveti? Comunicam astazi mai usor sau mai greu cu ceilalti?

Despre RSVP si ASAP

Pregatindu-ma pentru o sambata seara de iesit in oras, acum cateva saptamani am citit pe afisul unui club la sfarsitul anuntului RSVP la cutare nr de telefon. Mi-am intrebat prietenii daca vor sa mergem in clubul respectiv pentru ca am banuit ca este vreo petrecere  la care trebuia sa raspundem cu numarul de persoane pentru a fi pe o eventuala lista. Mare mi-a fost mirarea cand sunand la acel numar de telefon mi-a raspuns un domn care m-a intrebat ce vreau…. eu politicos i-am spus ca as vrea sa particip la evenimentul de sambata si ca pe afis am vazut ca ar trebui sa raspundem invitatiei telefonand… a fost foarte nedumerit si m-a intrebat de unde am numarul ca pe afis acel numar este doar pentru rezervari….deci RSVP=rezervari????

In fine… nu am mai continuat discutia cu domnul respectiv pentru ca mi s-a parut inutila, iar dupa ce am participat la acea petrecere intr-adevar mi s-a confirmat teoria conform careia asa afis asa petrecere. Pacat ca localul este unul destul de aglomerat zilele astea.

Aceeasi problema am avut-o si cand am organizat un eveniment asta vara, iar la sfarsitul invitatiilor am adaugat un RSVP si cu numarul meu de telefon si email in functie de fiecare cum ar fi putut raspunde mai usor. Bineinteles ca, din 210 invitatii trimise am primit 3telefoane si 3emailuri cu confirmarea participarii la eveniment si inca 2 emailuri in care oamenii m-au insiintat ca nu vor participa. Ce s-a intamplat oare cu restul? Nu suntem obisnuiti sa raspundem unei invitatii la care suntem rugati sa raspundem pentru a se sti clar pe cati oameni contam, cate locuri, etc sau nu cunoastem oare acest termen?

Pentru a clarifica acest termen ii anunt pe cei care comunica diverse lucruri si care lucreaza cu oamenii ca RSVP desi incepe cu un R nu inseamna nicidecum Rezervare ci provine din frantuzescul: répondez s’il vous plaît – prin care sunteti rugati sa raspundeti unei invitatii. Frumos ar fi sa raspundeti si daca veti participa si daca nu veti putea participa, persoana care precizeaza acel RSVP posibil chiar sa aiba nevoie de raspunsul celor invitati cat si numar de persoane care ii va insoti pentru a exclude eventualele neplaceri la fata locului.

Cat despre ASAP nu este un limbaj de programare si nici o inventie a Alexandrei Stan, insemnand la finalul unei invitatii as soon as possible= cat de curand posibil.

Data viitoare, poate, cand citim un mesaj de acest gen la sfarsitul unei invitatii, sa nu uitam ca, ar fi frumos sa raspundem mai ales daca suntem rugati sa facem acest lucru, cat mai curand posibil.

Castelul Brukenthal din Sambata de Jos… sau ce a fost si ce-a ajuns

http://prinbrasov.com/2011/06/sos-castelul-brukenthal-din-sambata-de-jos-a-ajuns-o-ruina/

Reclame si Reclame

De cateva zile ma tot uit la reclame, panouri publicitare in supermarketuri, pe strazi, spoturi la tv, in paginile revistelor. Ce se vinde? Se vinde orice si oricum si cand spun oricum oricum.

Ce vrea publicul ? Ce are el nevoie? Ma minunez…. nici nu-mi vine sa cred. La tv se promoveaza adulterul si misoginismul, fitele. Chiar daca am inteles faptul ca anumite spoturi publicitare se bazeaza pe “parodie” si se vor a fi comice, parerea mea e exact contrariul. Lumea crede in ele. Te invata sa minti ca muncesti,  sa-ti inseli sotia, ba chiar sa-ti batjocoresti amanta, sa n-ai valori si responsabilitati.

In ce lume traim????? cine ar cumpara produsul respectiv in urma reclamei? de fapt cine il cumpara?ce target are reclama respectiva? cand imi raspund ma minunez.

Pe zi ce trece reclamele in loc sa urmeze un proces de evolutie, tind catre procesul invers. Totul se bazeaza pe stereotipuri, fara ca acestea sa fie verificate sau nu. Asa se zice, asa se face, asa e de cand lumea. Foarte rar vad o reclama care sa iasa din tipare si care sa nu te faca sa rupi foaia, sa schimbi canalul. La acea reclama cred ca se munceste foarte mult…la restul…vai si amar. Toate au la baza agresivitatea si sexualitatea. Cu cat e mai multa cu atat mai bine.

Apropo de publicitate, asta iarna n-am apucat sa ma duc la Noaptea devoratorilor de Publicitate dar nu o mai ratez si anu asta.Macar sa fac si eu o comparatie sa vad ce se mai misca cum se mai vinde ca vad ca la noi e bun orice.

Pe principiul romanului ii place si asa ca el n-are timp sa aleaga ii dam ce vrem noi ca el nu-si ia singur!

New Post

De mult vroiam  sa mai scriu cate ceva, insa nu mi s-a parut corect… nu stiam ce mai pot scrie dupa tragica veste… nu stiam ce ar fi mers in continuare cand de fapt in continuare nu mai era nimic. asadar va trenui sa pun un punct . si sa incep de la capat.

Andrei Teodoroiu a fost fratele unei foste colege de gimnaziu… nu l-am cunoscut personal, insa pe ea am cunoscut-o timp de 4ani, am asteptat-o acum doi ani la revederea de 10 ani impreuna cu dirigul insa nu a aparut caci tocmai luase un job. I-am simtit lipsa.

Pe Andrei l-am promovat si cazul lui… cazul bunicei mele nu l-am promovat desi si acesta facea parte dintr-un sistem bolnav. Bunica mea a murit cu cateva zile inaintea lui Andrei ca si cum… na fiind diferenta de varsta era normal ca ei sa i se intample prima acest lucru.

Pe bunica nu am avut timp s-o plang… s-a inatmplat prea repede… si totusi prea tarziu…. o plang in seara asta… Mi-am dorit sa am o clipa de liniste sa fac o pauza sa am timp… sambata imi pusesem in portbagaj o punga cu micimile pe care i le duceam de obicei… duminica insa era prea tarziu. Luni m-am dus la mama, marti m-am imbracat in nergu, miercuri din nou, de data asta pentru un unchi de-al lui Tiberiu, miercuri seara m-a sunat Diana sa ma intrebe daca stiam despre Andy, … n-am avut timp sa aflu. Am aflat mai tarziu…

Regret lipsa acuta de timp cu care ma confrunt in general si mai ales zilele astea… in care fac de toate si totusi cand trag o linie nu fac absolut nimic.

Nu am timp sa ma mai gandesc si la altceva, nu am timp sa-mi telefonez bunicii, rudele, parintii… nu am timp nici pentru mine… nu stiu oare ce fac? Nicioadata nu mi-am gasit timp decat atunci cand era prea tarziu…

Regret moartea unui copil care s-a stins prea repede din cauza unui sistem medical… romanesc. Si pentru care am facut cat am putut.

Regret moartea bunicii mele, care s-a stins prea tarziu si pe care boala a macinat-o prea mult, din cauza unui sistem medical romanesc. Si pentru care nu am facut cat am putut.

Regret faptul ca nu am putut fi langa parintii mei in toate acele momente… si mai ales regret ca nu am fost langa mama si ca sa nu o fac sa sufere nu am putut pana acuma sa o plang pe bunica mea.Simteam ca daca ma vede mama plangand … va suferi mai mult stiind ca pe mine ma doare, asadar m-am tinut tare, i-am zis intotdeauna ca asa a vrut Dumnezeu.

Regret faptul ca pot vorbi de manipulare, ca stiu ce se intampla in Franta, ca pot sa inteleg ce se promoveaza si ce nu, ca stiu ce se mai misca in lumea asta, insa nu stiu ce se intampla langa mine. Sunt destul de mare sa inteleg astfel de lucruri si insa, destul de mica sa le pot face fata. Nu am mai putut scrie nimic pur si simplu din imposibilitatea de a trece peste perioada asta in care va trebui sa inteleg ca … azi maine generatiile se vor schimba, inlocui. Locul nostru va fi luat si noi vom lua locul altuia. Si totusi nu avem timp sa luam locul altuia, sa trecem in alta etapa a vietii, tinem cu dintii de ceea ce suntem astazi si asa vrem sa fim de aici in colo. Nu avem timp sa ne maturizam, sa mergem mai departe, sa luam locul pe care scrie parinti, bunici, strabunici…. ii lasam tot pe ei, iar ei nu mai pot.

Astazi o plang pe bunica de fapt, d-asta a durat atat de mult timp. Mereu mi-am gasit cate o scuza, sa nu o vad sa nu merg la ea, fiind batrana fiind bolnava, mereu am invocat lipsa timpului, ma gandesc oare noi om avea vreodata timp sa murim? sau si atunci nu o sa ne linistim si nu vom avea timp pentru asa ceva?

Regret disparitia unui suflet tanar si totodata a unui suflet drag!

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………..

…………………………………………………………

………………………………………………..

…………………………………..

…………………………

………………

…………..

………

…..

..

.